langula
engleză
mother
MĂ-dărFamilia
Un cuvânt, 26 limbi
Familia în 26 limbi
Cuvintele pentru rude arată cum își organizează o cultură familia. Unele limbi se mulțumesc cu un singur cuvânt pentru unchi, altele cer să precizezi din ce parte a familiei vine; unele construiesc bunicii din cuvântul bun, altele din cuvântul mare. Româna și-a păstrat aici, aproape neatins, fondul latin — dar nu peste tot. Aici compari numele rudelor în 26 de limbi, cu articolele, accentul și sunetele lor.
Un cuvânt, 26 limbi
| Limba | mamă | tată | frate | soră | fiu | fiică | copil | bunică | bunic | mătușă | unchi |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Română | mamă | tată | frate | soră | fiu | fiică | copil | bunică | bunic | mătușă | unchi |
| arabă | أُمّumm | أَبab | أَخah | أُخْتuht | اِبْنibn | بِنْتbint | طِفْلtifl | جَدَّةGIAD-da | جَدّgiadd | عَمَّةAM-ma | عَمّamm |
| arabă siriană | أمimm | أبab | أخah | أختuht | ابنibn | بنتbint | طفلtifl | ستّوSIT-to | جدّوJID-do | عمّةAM-me | عمّوAM-mo |
| bulgară | майкаMAI-ka | бащаBAȘ-ta | братbrat | сестраSEST-ra | синsin | дъщеряdaș-TER-ia | детеde-TE | бабаBA-ba | дядоDJA-do | леляLE-lja | чичоCII-cio |
| chineză | 妈妈ma ma | 爸爸pa pa | 哥哥fratele mai mareko ko弟弟fratele mai micti ti | 姐姐sora mai mareciie ciie妹妹sora mai micămei mei | 儿子er țz | 女儿niu er | 孩子hai țz | 奶奶nai nai | 爷爷ie ie | 阿姨a i | 叔叔șu șu |
| coreeană | 어머니ă-mă-ni | 아버지a-bă-gii | 형fratele mai mare (al unui bărbat)hiăng오빠fratele mai mareo-pa동생fratele sau sora mai mic(ă)tong-seng | 누나sora mai marenu-na언니sora mai mareăn-ni동생fratele sau sora mai mic(ă)tong-seng | 아들a-dul | 딸tal | 아이a-i | 할머니hal-mă-ni | 할아버지ha-ra-bă-gii | 이모i-mo | 삼촌sam-cion |
| croată | majkaMAI-ka | otacO-taț | brat | sestraSEST-ra | sin | kćikcii | dijeteDI-ie-te | bakaBA-ka | djeddied | tetaTE-ta | ujakU-iak |
| daneză | mormo-a | farfa | brorbro-a | søsterSEUS-da | sønseun | datterDA-da | barnban | bedstemorBES-tă-mo-a | bedstefarBES-te-fa | tanteTAN-dă | onkelON-găl |
| engleză | motherMĂ-dăr | fatherFA-dăr | brotherBRĂ-dăr | sisterSIS-tăr | sonsăn | daughterDO-tăr | childciaild | grandmotherGREN-MĂ-dăr | grandfatherGREN-FA-dăr | auntent | uncleĂN-kăl |
| finlandeză | äitiE-i-ti | isäI-se | veliVE-li | siskoSIS-ko | poikaPO-i-ka | tyttöTIUT-teu | lapsiLAP-si | isoäitiI-so-e-i-ti | isoisäI-so-i-se | tätiTE-ti | setäSE-te |
| franceză | la mèreLA MER | le pèreLĂ PER | le frèreLĂ FRER | la sœurLA SEUR | le filsLĂ FIS | la filleLA FII | l'enfantlan-FAN | la grand-mèreLA gran-MER | le grand-pèreLĂ gran-PER | la tanteLA TANT | l'oncleLONKL |
| germană | die Mutterdi MU-ta | der Vaterde-a FA-ta | der Bruderde-a BRU-da | die Schwesterdi ȘVES-ta | der Sohnde-a zon | die Tochterdi TOH-ta | das Kinddas kint | die Großmutterdi GROS-MU-ta | der Großvaterde-a GROS-FA-ta | die Tantedi TAN-tă | der Onkelde-a ON-kel |
| germană austriacă | MuattaMU-a-ta | VodaFO-da | BruadaBRU-a-da | SchwestaȘVES-ta | Buabu-a | DirndlDI-an-del | Kindkint | OmaO-ma | OpaO-pa | Tant | OnkelON-kel |
| germană joasă | MudderMU-dăr | VadderFA-dăr | BroderBRO-dăr | SüsterZIS-tăr | Söhnzeun | DochderDOH-dăr | Kindkint | OmaO-ma | OpaO-pa | Tant | ÜnkelIN-kăl |
| greacă | μητέραmi-TE-ra | πατέραςpa-TE-ras | αδερφόςa-der-FOS | αδερφήa-der-FI | γιοςjos | κόρηKO-ri | παιδίpe-DI | γιαγιάja-JA | παππούςpa-PUS | θείαTI-a | θείοςTI-os |
| italiană | la madrela MAD-re | il padreil PAD-re | il fratelloil fra-TEL-lo | la sorellala so-REL-la | il figlioil FILI-lio | la figliala FILI-lia | il bambinoil bam-BI-no | la nonnala NON-na | il nonnoil NON-no | la ziala ȚI-a | lo ziolo ȚI-o |
| japoneză | お母さんo-ka-san | お父さんo-to-san | 兄fratele mai marea-ni弟fratele mai mico-to-to | 姉sora mai marea-ne妹sora mai micăi-mo-to | 息子mî-sî-ko | 娘mî-sî-me | 子供ko-do-mo | おばあさんo-ba-san | おじいさんo-gii-san | おばさんo-ba-san | おじさんo-gii-san |
| neerlandeză | moederMU-dăr | vaderVA-dăr | broerbrur | zuszis | zoonzon | dochterDOH-tăr | kindkint | omaO-ma | opaO-pa | tanteTAN-tă | oomom |
| norvegiană | mormur | far | brorbrur | søsterSEUS-tăr | sønnseun | datterDA-tăr | barnban | bestemorBES-tă-mur | bestefarBES-tă-far | tanteTAN-tă | onkelON-kăl |
| poloneză | matkaMAT-ka | ojciecOI-cieț | brat | siostraȘOST-ra | synsîn | córkaȚUR-ka | dzieckoGIEȚ-ko | babciaBAP-cia | dziadekGIA-dek | ciociaCIO-cia | wujekVU-iek |
| portugheză | mãemani | pai | irmãoir-MANU | irmãir-MAN | filhoFI-liu | filhaFI-lia | criançakri-AN-sa | avóa-VO | avôa-VO | tiaTI-a | tioTI-u |
| rusă | матьmatj | отецa-TJEȚ | братbrat | сестраSJIST-ra | сынsîn | дочьdoci | ребёнокrji-BJO-năk | бабушкаBA-buș-kă | дедушкаDJE-duș-kă | тётяTJO-tjă | дядяDJA-djă |
| spaniolă | la madrela MAD-re | el padreel PAD-re | el hermanoel er-MA-no | la hermanala er-MA-na | el hijoel I-ho | la hijala I-ha | el niñoel NI-nio | la abuelala AV-ue-la | el abueloel AV-ue-lo | la tíala TI-a | el tíoel TI-o |
| suedeză | mammaMA-ma | pappaPA-pa | brorbrur | systerSIS-ter | son | dotterDO-ter | barnban | mormorMUR-mur | farfarFAR-far | mosterMOS-ter | farbrorFARB-rur |
| turcă | annean-NE | bababa-BA | erkek kardeşer-KEK kar-DEȘ | kız kardeşkuz kar-DEȘ | oğulo-VUL | kız evlatkuz ev-LAT | çocukcio-GIUK | büyükannebiu-iiu-kan-NE | büyükbababiu-iiuk-ba-BA | teyzetei-ZE | amcaam-GIA |
| ucraineană | матиMA-ti | батькоBATJ-ko | братbrat | сестраSEST-ra | синsin | донькаDONJ-ka | дитинаdi-TI-na | бабусяba-BU-sja | дідусьdji-DUSJ | тіткаTJIT-ka | дядькоDJADJ-ko |
Câte cuvinte îți trebuie pentru un unchi
Româna se descurcă cu „unchi” și „mătușă”, indiferent de partea familiei. Turca cere însă precizie: „amca” [am-cá] este fratele tatălui, iar „teyze” [tey-zé] sora mamei, pentru celelalte rude existând cuvinte separate. Araba funcționează la fel — „عَمّ” [AMM] și „عَمَّة” [AM-ma] denumesc rudele dinspre tată, nu orice unchi sau mătușă.
Bunicii se construiesc și ei diferit. Norvegianul „bestemor” [bés-te-mor] și „bestefar” [bés-te-far] înseamnă, literal, cea mai bună mamă și cel mai bun tată; româna a mers pe același drum, fiindcă „bunică” și „bunic” sunt formate din adjectivul bun. Italiana, în schimb, folosește cuvinte complet separate: „la nonna” [la NON-na] și „il nonno” [il NON-no].
Ce a păstrat româna din latină
Numele rudelor apropiate au rezistat aproape intact: „mamă”, „tată”, „frate”, „soră”, „fiu” și „fiică” se recunosc imediat lângă italienele „il fratello” [il fra-TEL-lo] și „la sorella” [la so-REL-la] sau lângă franțuzeștile „le frère” și „la sœur”. E un contrast interesant cu restul vocabularului, unde împrumuturile slave sunt numeroase.
Excepția cea mai vizibilă e „copil” [koh-PEEL], care nu vine din latină, deși este cuvântul de fiecare zi. Vecinii slavi folosesc aici cuvinte proprii, precum „дете” [deTE] în bulgară, „dijete” [dee-YEH-teh] în croată sau „ребёнок” [rje-bjó-nak] în rusă, iar bunicii ruși, „бабушка” și „дедушка”, au sufixe de alint intrate în forma de bază.
Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Cea mai frecventă vine din articol. Româna îl lipește la sfârșitul cuvântului — mama, tatăl — în timp ce limbile romanice occidentale îl pun în față și îl cer aproape mereu: se spune „la madre” [la MAD-re], nu doar substantivul singur. Vorbitorii de română uită des articolul tocmai pentru că, în limba lor, el este deja acolo, invizibil, la coadă.
A doua ține de sunete. Engleza are la „mother” [MA-dher], „father” [FA-dăr] și „brother” [BRA-dher] o consoană care nu există în română și care e înlocuită automat cu d sau cu z. Japoneza cere vocale lungi la „お母さん” [okāsan] și „お父さん” [otōsan], iar franceza, la „la sœur”, o vocală rotunjită și împinsă în față, fără corespondent românesc.
Scurte dialoguri din viața de zi cu zi
La o petrecere de familie, în Verona
- GazdaLei è la madre di Giulia.Dânsa este mama Giuliei.
- OaspetelePiacere, molto lieto.Îmi pare bine.
În fața unei școli din Ankara
- ProfesoaraBu kim?Cine este acesta?
- ElevaBu benim annem.Aceasta este mama mea.
La un album cu fotografii, în Lisabona
- PrietenaQuem é esta senhora?Cine este doamna aceasta?
- GazdaÉ a minha mãe.Este mama mea.
La o masă în familie, în Novosibirsk
- MusafirulКто это?Cine este acesta?
- GazdaЭто мой брат.Este fratele meu.
Întrebări frecvente
- Cum se spune mamă în italiană?
- „la madre” [la MAD-re], cu articolul în față, aproape întotdeauna prezent. Româna lipește articolul la sfârșitul cuvântului, de aceea el se uită ușor în italiană.
- De ce turca are mai multe cuvinte pentru unchi?
- Pentru că distinge rudele după partea familiei. „amca” [am-cá] este fratele tatălui, iar pentru fratele mamei există un cuvânt complet diferit.
- Ce înseamnă literal „bestemor”?
- Cea mai bună mamă. Norvegiana construiește bunicii din adjectiv, exact cum româna a format „bunică” și „bunic” pornind de la bun.