langula
engleză
red
redCulorile
Un cuvânt, 26 limbi
Culorile în 26 limbi
Culorile par cel mai obiectiv vocabular cu putință — până începi să compari limbile. Granița dintre albastru și verde nu cade peste tot în același loc, unele limbi construiesc numele culorii adăugând cuvântul culoare, iar altele împrumută numele odată cu obiectul. Româna însăși are culori care se acordă și culori care refuză să o facă. Aici vezi nouă culori de bază în 26 de limbi, cu forma și pronunția fiecăreia.
Un cuvânt, 26 limbi
| Limba | roșu | albastru | verde | galben | negru | alb | maro | gri | portocaliu |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Română | roșu | albastru | verde | galben | negru | alb | maro | gri | portocaliu |
| arabă | أَحْمَرAH-mar | أَزْرَقAZ-rak | أَخْضَرAH-dar | أَصْفَرAS-far | أَسْوَدAS-uad | أَبْيَضAB-iad | بُنِّيّbun-NII | رَمَادِيّra-ma-DII | بُرْتُقَالِيّbur-tu-ka-LII |
| arabă siriană | أحمرAH-mar | أزرقAZ-ra | أخضرAH-dar | أصفرAS-far | أسودAS-uad | أبيضAB-iad | بنيBUN-ni | رماديra-MA-di | برتقاليbur-tu-a-li |
| bulgară | червенcier-VEN | синsin | зеленze-LEN | жълтjolt | черенCIE-ren | бялbjal | кафявka-FJAF | сивsif | оранжевo-RAN-gief |
| chineză | 红色hung so | 蓝色lan so | 绿色liu so | 黄色huang so | 黑色hei so | 白色pai so | 棕色țung so | 灰色huei so | 橙色tșong so |
| coreeană | 빨간색pal-gan-sek | 파란색pa-ran-sek | 초록색cio-rok-sek | 노란색no-ran-sek | 검은색kă-mun-sek | 하얀색ha-ian-sek | 갈색kal-sek | 회색hue-sek | 주황색ciu-huang-sek |
| croată | crvenȚER-ven | plav | zelenZE-len | žutjut | crnțern | bijelBI-iel | smeđsmegi | siv | narančastna-RAN-ciast |
| daneză | rødreud | blåblo | grøngreun | gul | sortsod | hvidvid | brun | grågro | orangeo-RANG-șă |
| engleză | red | blueblu | greengrin | yellowIE-lou | blackblek | whiteuait | brownbraun | greygrei | orangeO-ringi |
| finlandeză | punainenPU-na-i-nen | sininenSI-ni-nen | vihreäVIH-re-e | keltainenKEL-ta-i-nen | mustaMUS-ta | valkoinenVAL-ko-i-nen | ruskeaRUS-ke-a | harmaaHAR-ma | oranssiO-ran-si |
| franceză | rougeRUJ | bleu | vertVER | jauneJON | noirNUAR | blancBLAN | marronma-RON | grisGRI | orangeo-RANJ |
| germană | rot | blau | grüngriun | gelbgelp | schwarzșvarț | weißvais | braun | grau | orangeo-RAN-jă |
| germană austriacă | rot | blau | grüngriun | gelbgelp | schwarzșvarț | weißvais | braun | grau | orangeo-RANGȘ |
| germană joasă | rootrot | blau | grööngreun | geelgel | swartsvart | wittvit | bruunbrun | grau | orangeo-RAN-jă |
| greacă | κόκκινοKO-ki-no | μπλεble | πράσινοPRA-si-no | κίτρινοKIT-ri-no | μαύροMAV-ro | άσπροASP-ro | καφέka-FE | γκριgri | πορτοκαλίpor-to-ka-LI |
| italiană | rossoROS-so | blu | verdeVER-de | gialloGIAL-lo | neroNE-ro | biancoBIAN-ko | marronemar-RO-ne | grigioGRI-gio | arancionea-ran-CIO-ne |
| japoneză | 赤a-ka | 青a-o | 緑mi-do-ri | 黄色ki-ro | 黒kî-ro | 白și-ro | 茶色cia-i-ro | 灰色ha-i-ro | オレンジo-ren-gii |
| neerlandeză | roodrot | blauwblă-u | groengrun | geelgel | zwartzvart | witvit | bruinbreu-iun | grijsgre-is | oranjeo-RA-niă |
| norvegiană | rødreu | blåblo | grønngreun | gul | svart | hvitvit | brun | grågro | oransjeo-RAN-șă |
| poloneză | czerwonycier-VO-nî | niebieskiNIEB-ies-ki | zielonyje-LO-nî | żółtyJUU-tî | czarnyCIAR-nî | białyBIA-uî | brązowybron-ZO-vî | szaryȘA-rî | pomarańczowypo-ma-rani-CIO-vî |
| portugheză | vermelhovîr-ME-liu | azula-ZUL | verdeVER-dî | amareloa-ma-RE-lu | pretoPRE-tu | brancoBRAN-ku | marromma-RON | cinzaSIN-za | laranjala-RAN-ja |
| rusă | красныйKRAS-nîi | синийSJI-njii | зелёныйzji-LJO-nîi | жёлтыйJOL-tîi | чёрныйCIOR-nîi | белыйBJE-lîi | коричневыйka-RJICI-nji-vîi | серыйSJE-rîi | оранжевыйa-RAN-jî-vîi |
| spaniolă | rojoRO-ho | azula-TUL | verdeBER-de | amarilloa-ma-RI-jo | negroNEG-ro | blancoBLAN-ko | marrónma-RON | gris | naranjana-RANG-ha |
| suedeză | rödreud | blåblo | gröngreun | gul | svartsvat | vit | brun | grågro | orangeo-RANGȘ |
| turcă | kırmızıkur-mu-ZU | mavima-VI | yeşilie-ȘIL | sarısa-RU | siyahsi-IAH | beyazbe-IAZ | kahverengikah-ve-ren-GI | gri | turuncutu-run-GIU |
| ucraineană | червонийcier-UO-nii | синійSI-njii | зеленийze-LE-nii | жовтийJOU-tii | чорнийCIOR-nii | білийBJI-lii | коричневийko-RICI-ne-uii | сірийSJI-rii | помаранчевийpo-ma-RAN-cie-uii |
Unde cade granița dintre culori
În japoneză, „青” [ao] acoperă și astăzi o zonă care include nuanțe pe care româna le-ar numi verzi, de exemplu la semafor sau la vegetație tânără; „緑” [midori] s-a desprins ca termen separat abia mai târziu. În rusă, zona albastrului e împărțită invers: „синий” [ssí-nij] denumește albastrul închis, iar pentru cel deschis există un cuvânt de bază diferit, tratat ca o culoare de sine stătătoare, nu ca o nuanță.
Coreeana și chineza construiesc numele culorilor cu un element care înseamnă chiar culoare: „빨간색” [ppal-gan-saek] și „파란색” [pa-ran-saek] se termină toate la fel, ca și „红色” [hóng sè] sau „蓝色” [lán sè]. Româna are în schimb o altă particularitate: „roșu, verde, galben” se acordă cu substantivul, dar „maro” și „gri”, împrumutate din franceză, rămân neschimbate — exact ca „marron” [ma-RONG] și „orange” [o-RANJ] în franceză.
Sunete care cer exercițiu
Croata pune la încercare orice vorbitor de română cu „crven” [TSVR-ven] și „crn” [TSRN]: r-ul ține aici locul unei vocale, adică silaba se sprijină pe el, fără nicio vocală scrisă. În bulgară, „жълт” [ZHult] conține o vocală notată cu o literă proprie, care sună foarte aproape de ă din română — un ajutor neașteptat pentru urechea românească.
Poloneza scrie „żółty” cu două litere neobișnuite: prima e un j apăsat, a doua se citește ca u scurt. Franceza cere la „rouge” [RUJ] un j moale la final și r-ul produs în fundul gurii, iar neerlandeza începe „groen” [CHROEN] și „geel” [CHEEL] cu acel sunet aspru, gutural, care nu are corespondent în română.
Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Prima greșeală e inserarea unei vocale. În fața consoanelor croate fără vocală, vorbitorii de română strecoară automat un î, iar „crn” devine un cuvânt cu două silabe. La fel se întâmplă cu grupul inițial din poloneză sau cu cel din bulgară, care se rostesc dintr-o suflare.
A doua ține de literele care înșală. Turcescul „kırmızı” [kır-mı-zı́] are trei vocale identice cu î din română, deci e mai simplu decât arată, în timp ce „sarı” [sa-rı́] se citește cu aceeași vocală la final, nu cu i. Iar portughezul „vermelho” [ver-MEH-lyu] are la mijloc un l muiat, pe care româna îl redă cu li, și un o final care se închide până aproape de u.
Scurte dialoguri din viața de zi cu zi
Într-un magazin de haine din Napoli
- VânzătoareaDi che colore lo vuole?De ce culoare îl doriți?
- ClientaRosso, per favore.Roșu, vă rog.
La un magazin de vopseluri din Toulouse
- VânzătorulQuelle couleur cherchez-vous?Ce culoare căutați?
- ClientulBleu, comme le ciel.Albastru, ca cerul.
La piața de legume din Granada
- Vânzătoarea¿Los quiere maduros?Îi doriți copți?
- ClientulNo, verde está bien.Nu, verde e bine.
La un chioșc de flori din Sankt Petersburg
- FlorăreasaКакие цветы?Ce fel de flori?
- ClientaКрасный, пожалуйста.Roșu, vă rog.
Întrebări frecvente
- De ce „maro” și „gri” nu se acordă în română?
- Pentru că sunt împrumuturi târzii din franceză, intrate ca forme fixe. Culorile moștenite, precum roșu sau galben, își schimbă terminația după substantiv.
- Cum se pronunță „crven” fără vocală?
- Silaba se sprijină pe r, care se rulează scurt și ține locul vocalei. Adăugarea unui î în față este cel mai clar semn de accent străin în croată.
- De ce culorile coreene se termină toate la fel?
- Pentru că numele se construiește dintr-un adjectiv plus un element care înseamnă culoare, ca la „빨간색” [ppal-gan-saek] sau „노란색” [no-ran-saek].