langula
engleză
one
uănNumerele
Un cuvânt, 26 limbi
Numerele în 26 limbi
Numeralele sunt partea cea mai conservatoare a unei limbi: se schimbă cel mai greu și trădează cel mai clar înrudirile. Româna numără „unu, doi, trei, patru” cu material moștenit din latină, aproape ca italiana și spaniola, dar de la unsprezece în sus își construiește numerele după un tipar învățat de la vecinii slavi. Aici vezi primele zece numere în 26 de limbi, cu accentul lor și cu sunetele care nu au corespondent în română.
Un cuvânt, 26 limbi
| Limba | unu | doi | trei | patru | cinci | șase | șapte | opt | nouă | zece |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Română | unu | doi | trei | patru | cinci | șase | șapte | opt | nouă | zece |
| arabă | وَاحِدUA-hid | اِثْنَانit-NAN | ثَلَاثَةta-LA-ta | أَرْبَعَةAR-ba-a | خَمْسَةHAM-sa | سِتَّةSIT-ta | سَبْعَةSA-ba | ثَمَانِيَةta-MA-ni-ia | تِسْعَةTI-sa | عَشَرَةA-șa-ra |
| arabă siriană | واحدUA-had | تنينTNEN | تلاتةTLA-te | أربعةAR-ba | خمسةHAM-se | ستةSIT-te | سبعةSA-ba | تمانيةTMAN-ie | تسعةTI-sa | عشرةA-șa-ra |
| bulgară | едноed-NO | двеdve | триtri | четириCIE-ti-ri | петpet | шестșest | седемSE-dem | осемO-sem | деветDE-vet | десетDE-set |
| chineză | 一i | 二er | 三san | 四si | 五u | 六liou | 七cii | 八pa | 九ciiou | 十șir |
| coreeană | 하나ha-na | 둘tul | 셋set | 넷net | 다섯ta-săt | 여섯iă-săt | 일곱il-gop | 여덟iă-dăl | 아홉a-hop | 열iăl |
| croată | jedanIE-dan | dva | tri | četiriCIE-ti-ri | pet | šestșest | sedamSE-dam | osamO-sam | devetDE-vet | desetDE-set |
| daneză | en | to | tre | fireFI-a | fem | sekssegs | syvsiuu | otteO-dă | ni | ti |
| engleză | oneuăn | twotu | threetri | fourfor | fivefaiv | sixsiks | sevenSE-văn | eighteit | ninenain | ten |
| finlandeză | yksiIUK-si | kaksiKAK-si | kolmeKOL-me | neljäNEL-ie | viisiVI-si | kuusiKU-si | seitsemänSE-i-țe-men | kahdeksanKAH-dek-san | yhdeksänIUH-dek-sen | kymmenenKIU-me-nen |
| franceză | unEUN | deuxDEU | troisTRUA | quatreKATR | cinqSENK | sixSIS | septSET | huitUIT | neuf | dixDIS |
| germană | einsains | zweițvai | dreidrai | vierfi-a | fünffinf | sechszeks | siebenZI-ben | achtaht | neunno-in | zehnțen |
| germană austriacă | oanso-ans | zwoațvo-a | dreidrai | vierfi-a | fünffinf | sechszeks | siebenZI-ben | achtaht | neunnoin | zehnțen |
| germană joasă | eenen | tweetve | dreedre | veerfer | fieffif | sössseus | sövenSEU-văn | achtaht | negenNE-găn | teihntain |
| greacă | έναE-na | δύοDI-o | τρίαTRI-a | τέσσεραTE-se-ra | πέντεPEN-de | έξιEK-si | επτάep-TA | οκτώok-TO | εννέαe-NE-a | δέκαDE-ka |
| italiană | unoU-no | dueDU-e | tre | quattroKUATT-ro | cinqueCIINK-ue | seise-i | setteSET-te | ottoOT-to | noveNO-ve | dieciDIE-cii |
| japoneză | 一i-cii | 二ni | 三san | 四ion | 五go | 六ro-kî | 七na-na | 八ha-cii | 九kjî | 十giî |
| neerlandeză | eenen | tweetve | driedri | viervir | vijfve-if | zes | zevenZE-văn | achtaht | negenNE-găn | tientin |
| norvegiană | énen | totu | tre | fireFI-ră | fem | seks | sjușu | åtteO-tă | ni | ti |
| poloneză | jedenIE-den | dwadva | trzyciî | czteryCITE-rî | pięćpienici | sześćșeșci | siedemȘE-dem | osiemO-șem | dziewięćGIEV-ienici | dziesięćGIE-șenici |
| portugheză | umun | doisdoiș | trêstreș | quatroKUAT-ru | cincoSIN-ku | seissaiș | seteSE-tî | oitoOI-tu | noveNO-vî | dezdeș |
| rusă | одинa-DJIN | дваdva | триtrji | четыреcii-TÎ-rji | пятьpjetj | шестьșesjtj | семьsjemj | восемьVO-sjimj | девятьDJE-vjitj | десятьDJE-sjitj |
| spaniolă | unoU-no | dos | tres | cuatroKUAT-ro | cincoTIN-ko | seis | sieteSIE-te | ochoO-cio | nueveNUE-ve | diezDIET |
| suedeză | en | tvåtvo | tre | fyraFIU-ra | fem | sexseks | sjușu | åttaO-ta | nioNI-o | tioTI-o |
| turcă | bir | ikii-ki | üçiuci | dörtdeurt | beşbeș | altıal-TU | yediie-DI | sekizse-KIZ | dokuzdo-KUZ | on |
| ucraineană | одинo-DIN | дваdua | триtri | чотириcio-TI-ri | п'ятьpiatj | шістьșistj | сімsjim | вісімUI-sjim | дев'ятьDEU-iatj | десятьDE-sjatj |
Familii care se recunosc din prima
Între limbile romanice, asemănarea e imediată: „unu”, „doi” [doy] și „trei” [trey] stau lângă „uno” [U-no], „due” [DU-e], „tre” [TRE] în italiană și lângă „uno” [U-no], „dos” [doss], „tres” [tress] în spaniolă. Franceza se abate mai mult la scris decât la sunet: „un” și „deux” arată altfel, dar vin din aceleași cuvinte latinești.
Limbile slave formează un al doilea bloc, la fel de ușor de recunoscut: „два” [dwa] și „три” [tri] în rusă, „dva” [DVA] și „tri” [TREE] în croată, „две” [dve] și „три” [tri] în bulgară. Japoneza complică lucrurile altfel: pentru patru are „四” [shi / yon], pentru șapte „七” [shichi / nana], iar pentru nouă „九” [ku / kyū] — două variante, iar alegerea depinde de ce numeri și de ce sună a ghinion.
Sunete și accent
Turca îi avantajează pe vorbitorii de română: „altı” [al-tı́] se scrie cu ı, o vocală practic identică cu î din câine, pe care alți europeni o învață cu greu. Același sunet apare în rusă, la „четыре”, scris cu o literă proprie. Sunt cazuri rare în care româna are deja, gata format, un sunet considerat dificil.
Restul cere exercițiu. Francezul „cinq” și „un” conțin vocale nazale, absente din română; „huit” cere o alunecare de la o vocală rotunjită la i, într-o singură silabă. Polonezul „pięć” are și el o vocală nazală, iar chineza deosebește numerele prin ton: „四” [sì] și „十” [shí] se confundă ușor dacă înălțimea vocii nu e corectă.
Greșeli tipice ale vorbitorilor de română
Prima e citirea literelor. În franceză, consoana finală se aude la „six” [SSISS] și „dix” [DISS], dar nu peste tot, iar în neerlandeză „negen” [NEE-chen] are la mijloc un sunet aspru, produs în fundul gurii, pe care româna îl înlocuiește cu g. La fel, în daneză „otte” [OD-de] are un d moale, care nu seamănă cu d-ul românesc.
A doua e lungimea consoanelor. Italianul „sette” [SET-te] și „otto” [OT-to], finlandezul „kymmenen” au consoane duble care se țin efectiv mai mult; româna nu face această distincție, așa că ele se scurtează automat. Și accentul se deplasează des: în finlandeză cade mereu pe prima silabă, la „kahdeksan” [KAH-dek-san] și „yhdeksän”, indiferent cât de lung e cuvântul.
Scurte dialoguri din viața de zi cu zi
La o cafenea din Madrid
- Chelnerul¿Cuántos cafés?Câte cafele?
- ClientaDos, por favor.Două, vă rog.
La ghișeul unui muzeu din Roma
- CasieraQuanti biglietti?Câte bilete?
- TuristulTre, per favore.Trei, vă rog.
La o brutărie din Nantes
- VânzătoareaCombien de croissants?Câte cornuri?
- ClientulQuatre, s'il vous plaît.Patru, vă rog.
La o tarabă cu fructe din Chengdu
- Vânzătorul要几个?Câte doriți?
- Clienta三个,谢谢。Trei, mulțumesc.
Întrebări frecvente
- De ce japoneza are două cuvinte pentru patru?
- Pentru că a moștenit un set de numere din chineză și are unul propriu. La „四” [shi / yon], varianta scurtă sună ca un cuvânt de rău augur, așa că se evită des.
- Ce sunet este „ı” din „altı”?
- Este aproape exact î-ul românesc: o vocală închisă, rostită cu limba trasă înapoi și fără rotunjirea buzelor. Pentru un vorbitor de română, e sunetul cel mai ușor din turcă.
- Cum se pronunță „huit” în franceză?
- , într-o singură silabă: pornești de la o vocală rotunjită, aproape ca ü, și aluneci spre i, fără să desparți cuvântul în două.