langula
engleză
goodbye
gud-BAILa revedere
Un cuvânt, 26 limbi
La revedere în 26 limbi
Româna spune „la revedere”, adică amână despărțirea până la următoarea vedere. Ideea aceasta nu e deloc izolată: o găsești în limbi romanice, slave și chiar în finlandeză, construită de fiecare dată din material propriu. Alte limbi merg pe cu totul altă logică — încredințarea cuiva lui Dumnezeu, urarea de a rămâne cu bine sau o formulă atât de gravă încât aproape nimeni nu o folosește zilnic. Aici vezi cum se despart 26 de limbi și ce se schimbă la pronunție.
Un cuvânt, 26 limbi
- la revedere/la reveˈdere/Română
- إِلَى اللِّقَاءِi-la lli-KA-i/ʔilaː lliˈqaːʔi/arabă
- مع السلامةma sa-la-me/maʕ salaːme/arabă siriană
- довижданеdo-VIJ-da-ne/doˈviʒdanɛ/bulgară
- 再见țai ciien/tsaɪ̯˥˩ tɕjɛn˥˩/chineză
- 안녕히 가세요an-niăng-hi ka-se-io/an.njʌŋ.hi ka.se.jo/coreeană
- doviđenjado-VI-den-ia/doˈviđenja/croată
- farvelfa-VEL/fɑˈvɛl/daneză
- goodbyegud-BAI/ɡʊdˈbaɪ/engleză
- näkemiinNE-ke-min/ˈnækemiːn/finlandeză
- au revoiro-ră-VUAR/o.ʁə.vwaʁ/franceză
- Auf Wiedersehenauf VI-da-ZE-ăn/aʊ̯f ˈviːdɐˌzeːən/germană
- Pfiat diPFI-at di/ˈpfiat di/germană austriacă
- Tschüüsciius/tʃyːs/germană joasă
- αντίοa-DI-o/aˈdio/greacă
- arrivederciar-ri-ve-DER-cii/arriveˈdertʃi/italiană
- さようならsa-io-na-ra/sajoːnaɾa/japoneză
- tot zienstot SINS/tɔt ˈsiːns/neerlandeză
- ha detHA de/ˈhɑ deː/norvegiană
- do widzeniado vi-DZE-nia/dɔ viˈdzɛɲa/poloneză
- até logoa-TE LO-gu/ɐˈtɛ ˈlɔɣu/portugheză
- до свиданияdă svji-DA-nji-iă/də svʲɪˈdanʲɪjə/rusă
- adiósAD-ios/aˈðjos/spaniolă
- hej dåhei DO/hɛj ˈdoː/suedeză
- hoşça kalınhoș-CIA ka-LUN/hoʃˈtʃa kaˈlɯn/turcă
- до побаченняdo po-BA-cie-nja/do poˈbatʃenʲːɐ/ucraineană
Aceeași idee, materiale diferite
În italiană, „arrivederci” înseamnă literal până ne revedem, exact ca „au revoir” în franceză și ca românescul la revedere. Limbile slave construiesc la fel, dar cu rădăcini proprii: „do widzenia” [do wi-dsé-nja] în poloneză, „до свидания” [da-swi-dá-ni-ja] în rusă, „довиждане” [doVIZHdane] în bulgară și „doviđenja” [do-VI-den-ia] în croată. Chiar și finlandeza, care nu are nicio legătură de familie cu ele, spune „näkemiin”, tot cu sensul până la vedere.
Alte limbi pornesc din cu totul altă parte. Spaniolul „adiós” [a-DJOHS] conține numele lui Dumnezeu și vine din formula prin care îl încredințai pe celălalt divinității. Turcescul „hoşça kalın” [hoş-ça ka-lıń] înseamnă rămâi cu bine și îl spune doar cel care pleacă, pentru cel care rămâne existând o altă formulă. Iar japonezul „さようなら” [sayōnara] e atât de definitiv, încât între prieteni care se văd a doua zi sună nepotrivit de grav.
Ce e greu de pronunțat
Francezul „au revoir” cere două lucruri pe care româna nu le are: vocala din mijloc, rotunjită și fără corespondent la noi, și r-ul produs în fundul gurii, nu cu vârful limbii. Croatul „doviđenja” are consoana đ, un d muiat care nu seamănă nici cu d, nici cu g românesc, iar în rusă „до свидания” se rostește cu o inițial transformat în a, pentru că vocala e neaccentuată.
În italiană, dublul r din „arrivederci” se ține mai mult decât un r simplu, iar finalul, ci, sună ci ca în cine; româna nu are consoane lungi, așa că tentația e să treci repede peste ele. Daneza scurtează în cealaltă direcție: „farvel” [far-VEL] pune accentul pe a doua silabă, iar prima se topește aproape complet.
Capcanele pentru vorbitorii de română
Prima e citirea literelor așa cum sunt scrise. La „adiós”, româna desparte di-ós în două silabe, dar spaniola le contopește într-un diftong, [a-DJOHS], cu accentul marcat de acel accent grafic. La fel, „до свидания” nu se citește cu o clar în față, deși așa e scris.
A doua ține de registru și de lungimea vocalelor. „さようなら” se rostește cu un o lung, iar româna nu deosebește vocalele scurte de cele lungi, așa că sunetul iese prea scurt. Și mai des se greșește funcția: cine folosește formula japoneză ca simplu pa la ieșirea din magazin spune, de fapt, ceva apropiat de un adio.
Scurte dialoguri din viața de zi cu zi
La plecarea dintr-un magazin din Bologna
- VânzătorulGrazie e arrivederci!Mulțumesc și la revedere!
- ClientulArrivederci!La revedere!
La ieșirea dintr-un cabinet medical din Varșovia
- AsistentaDo widzenia, do jutra!La revedere, pe mâine!
- PacientulDo widzenia!La revedere!
În stația de autobuz din Aarhus
- ColegaFarvel, vi ses!La revedere, ne vedem!
- ColegulFarvel!La revedere!
La sfârșitul unei vizite în Liov
- GazdaДо побачення!La revedere!
- OaspeteleДо побачення, дякую!La revedere, mulțumesc!
Întrebări frecvente
- Cum se spune la revedere în italiană?
- „arrivederci”, construit exact ca formula românească: o prepoziție plus ideea de a ne revedea. Dublul r se ține mai mult decât unul simplu.
- De ce „さようなら” nu se spune zilnic?
- Pentru că sună definitiv, ca o despărțire lungă. Între colegi sau prieteni care se revăd a doua zi, japoneza folosește formule mult mai ușoare.
- Ce înseamnă literal „hoşça kalın”?
- Rămâi cu bine. O spune cel care pleacă, iar cel care rămâne răspunde cu o altă formulă — turca împarte despărțirea în două roluri.